Treceți la conținutul principal

Cum te porți, române, așa vei fi văzut

Voiam să încep prima postarea pe anul 2018 cu un subiect despre cultura din România, însă "ce mai făcură românașii noștri" îmi schimbă planurile.

Voi scrie despre incidentul din Spania și reacția împotriva românilor.

Aparent, doi conaționali ai noștri au cauzat un accident într-un orășel spaniol și au și agresat șoferul spaniol local înainte să fie săltați de către polițiști. Localii din acel orășel au fost atât de ofensați încât au ieșit în stradă, au protestat împotriva românilor, iar primarul spaniol a spus că dacă ar fi să fie împușcați oamenii care fac așa lucruri, i-ar conveni. Nu a specificat "români", dar unii dintre noi trag concluzii.

Rezultatul în Spania este că politicienii spanioli spun că primarul a acționat greșit, și va inflama situația în loc să o liniștească. Da, au dreptate. Au dreptate și spaniolii care s-au revoltat, însă.
Într-adevăr, datorită comportamentului unor români, este o scuză josnică să îndemni la ură împotriva tuturor românilor. La fel, datorită comportamentului unor țigani, nu trebuie să îndemni la ură împotriva tuturor țiganilor. La fel, datorită comportamentului unor musulmani, nu trebuie să îndemni la ură împotriva tuturor musulmanilor. Însă, poate ar trebui să ne uităm și la cauzele urii.

De ce nu există în Spania, Italia, Franța, Germania sau Anglia, ură împotriva austriecilor, suedezilor, grecilor, japonezilor sau coreenilor? De ce este împotriva românilor?

Răspunsul este că românii cauzează această ură. Nu toți românii o cauzează însă cei care fac asta, o cauzează pentru toți ceilalți români. Imaginea celui care se remarcă este despre ce se remarcă. Neamțul se remarcă cu punctualitatea și seriozitatea, japonezul cu seriozitatea, curățenia și perfecțiunea, suedezul e curat și prietenos, iar românul?

Românul care se află printre prietenii mei, oameni cu care am lucrat și amicii mei, e un român prietenos, amabil și dacă ești un străin, vei pleca cu o impresie extraordinară despre cât de prietenoși sunt acești oameni. Pe-asta mi-au spus-o și japonezi și germani cu care am lucrat. Românii sunt prietenoși. Au refuzat să ne laude organizarea... Dacă era să o laude, ar fi dat impresia de ironie dusă la rangul de nesimțire.

Ce fel de români cunosc acei oameni oameni din Spania? Îi cunosc pe cei doi care au cauzat accidentul. Mai cunosc și români cumsecade și pe Costel Busuioc. 

Însă, mulți români sunt mai puțin politicoși. Dacă cu ei interacționează, ei sunt românii de referință statistică pe baza cărora spaniolii formează o impresie despre ceilalți români. E un proces în care rațiunea se întrepătrunde cu impulsivitatea într-o zonă gri.

Putem da vina pe spaniolii care "au ceva cu noi", dar putem da vina și pe noi, pentru că așa am procedat cu țiganii (și cei de treabă, de ce ar suferi datorită celor mai puțin de treabă?), și am putea da vina pe sociologi și sociologie, pentru că fix așa procedează. Singura diferență este că folosește datele pentru a face statistici.

Un român care călătorise prin Europa și Spania implicit, care se afla într-un tren spre Sibiu în care mă aflam în 2011, vorbea despre cum vizitase un prieten român care locuia acolo. Prietenul său, când se făcea ora 8 seara, dădea drumul la știri ca să vadă "ce mai făcură românii noștri". "Românii noștri" furau din supermarketuri și alte chestiuni. De regulă, vreun buletin de știri în Spania la orele 20:00, în care sa nu fi fost știri despre români care făcuseră vreo trăsnaie, rareori ar fi fost difuzat.

Mulți dintre noi care au o mentalitate politically correct, vor spune că e vina știrilor. De ce tot fac asemenea știri în Spania și în Italia? Îndeamnă la ură împotriva românilor.

Dar, românii care merg să lucreze în acele țări, de ce se poartă așa? Aici, unde am crescut eu, am învățat că atunci când mergi în casa cuiva, respecți regulile casei. Și la țară, la fel înveți. 

Acești români și mulți alții ca ei, au fost primiți într-o țară străină, li s-a acordat încredere și au primit locuri de muncă, pentru a nu mai lucra în România pe 1200 Lei cu bonuri de masă. Așa au știut ei să răsplătească societatea care le-a oferit o viață mai bună. Unde mai e vina știrilor, aici?

Cunosc români care au furat în Italia, fie piese din mașini pe care le-au spart, fie tacâmuri și prosoape din hotel. Ei nu au mai apărut la știri.

Prin urmare, a cui e vina?

Ce scuză ai ca străin în acea țară să te porți așa?

Problema este, din nou, una de caracter.
Omul din acea țară vede un sărac din fostul bloc estic care trăiește mai bine în loc să meargă și să muncească în țara lui săracă, și mai este și nerecunoscător. Ce respect să ai pentru un asemenea om?
Unde mai e vina știrilor?

Atât știrile cât și oamenii, te vor vedea așa cum te porți. Asta le arăți. Au viețile lor ocupate și nu stau să cunoască acel "om special" care e mai mult decât un hoț sau un șofer violent.

Unii vor spune că țiganii ne fac de râs. Țiganii au contribuția lor la proasta lor imagine și la proasta noastră imagine, însă noi suntem principalii responsabili.

Unii spun că și străinii se poartă necivilizat, că englezii beau și vomită iar spaniolii sunt leneși, însă sunt așa în țările lor.

Asta nu ne dă nouă vreo scuză să fim necivilizați în țara noastră, darmite în țările altcuiva.
Dacă vrem o imagine națională mai bună, trebuie să ne purtăm mai bine. Nu e vorba de Guvern sau de țigani sau de francmasoni.

Iar mass media negativă? Trăiască!

Discriminarea, reacțiile negative și frica? Trăiască și ele!

Azi suntem prea toleranți, iar cei care beneficiază de toleranță, ajung să creadă că li se permite totul și că acel comportament este unul normal. La comportamentele normale nu există reacții negative, statistic vorbind.

Problema unuia, nu trebuie să fie problema tuturor, iar omul nu trebuie să fie luat așa cum e în condițiile în care se poartă ca o pagubă cu cei din jur.

Poate așa vom învăța să ne purtăm civilizat în lume. Dacă cel ce îți vorbește în speranța că vei înțelege cu vorba bună e văzut ca un fraier, pentru că nu te-a pus la punct, atunci trebuie să fii pus la punct.

Pentru a fi abordat ca și o persoană, mai întâi trebuie să te porți ca una.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Long time, no post.

There was little or no time for blogging since the previous post, so no article was written. I did a lot. I finished college, and I got my Bachelor's degree. I learned how important it is to do things at the right time and not stall them. I just didn't feel like working on my Batchelor work, so I had to finalise it in the last three weeks before I checked it in. I wrongly estimated the quantity and quality of information that I had to obtain in order to write about Kosovo's Independence, and the conflicts between Serbs and Albanians, as it being too small. When I effectively started writing on the work, I found out just how much information I had, and that there was no way I'd fit all of that in about 100 pages and in such a short time. In the few days before I finished it, I actually deleted some stuff, because it would have been too big. I had to work on it the very day before I checked it in, then through the night and into the morning, when I felt half asleep and ha...

Cum se cu vin(e) vinul și brânza

În seara de Joi, 29 Martie 2018, am fost la prima degustare de vin şi brânzeturi în Craiova, în Crama Restaurantului Marmara . Sub coordonarea Asociației Bloggerilor Olteni și DictionarCulinar.ro, evenimentul a reunit vinuri de la Crama Rotenberg cu tot cu un somelier şi o purtătoare de cuvânt, şi brânzeturi din partea Delaco. Reprezentanţii Cramei Rotenberg şi au început să ne povestească despre fiecare vin pe care l-am servit în seara respectivă. Crama Rotenberg se află în zona viticolă Dealu Mare, şi se mândreşte cu facerea vinului ca pe vremuri: struguri selecţionaţi manual, şi puşi să-şi lase licoarea cu ajutorul gravitaţiei. Cele 6 vinuri erau inspirate din strugurele Merlot. Până în acel punct, experienţa mea cu Merlot-ul a fost una confuză. Majoritatea Merlot-urilor din comerţ au fost atât de confuze încât dacă beam un Cabernet şi un Merlot, cu greu găseam diferenţe. Cele două vinuri sunt atât de diferite, şi dacă le bei în două zile diferite, vor avea un gust a...

Un alt protest, un alt eșec

Au trecut două săptămâni de la ultimul mare protest la care am fost. Nu-mi place să am motive pentru a protesta, dar protestul este unealta democratică imediat la îndemână pentru ca cetăţeanul să se opună unei guvernări. Port drapelul în buzunarul de la geaca mea impermeabilă pentru a putea protesta oriunde când se ivește ocazia și când am cu cine. Cand mă înfășor in drapelul albastru, galben și roșu, simt o mândrie și o putere care mă face intangibil din punct de vedere moral, deși fizic mi se poate face orice. Am fost la mai multe proteste decât am numărat, mai ales în anul 2017, iar în 2018 sezonul protestelor a început în forță.  La fel ca și în luna februarie a anului 2017, când protestele împotriva OUG 13 pe 2017, au scos sute de mii de oameni în toată țara, și au dus la abrogarea OUG 13, nu s-a câștigat demisia Guvernului și abandonarea unui plan de guvernare catastrofal care ne va distruge economia. Cum a căzut acel Guvern? L-a doborât nu opoziția populaț...