Treceți la conținutul principal
"V-am adus adevărul, şi în gura voastră sună ca o minciună. V-am adus libertatea, şi în mâinile voastre pare un bici."
Arthur Koestler
În urmă cu 28 de ani, România a devenit o ţară liberă, după o Revoluţie. Suntem atât de liberi încât nici acum nu recunoaştem oficial că Revoluţia a fost o lovitură de stat.
În urmă cu 28 de ani, România a devenit o ţară democratică, şi s-a scăpat de ultimul mare dictator al Europei, Nicolae Ceauşescu. Suntem atât de democratici încât din 1989 până azi am fost conduşi de către oamenii din anturajul fostului dictator. Tovarăşul Iliescu a fost primul şi cel mai de semă dintre ei.
Ce am înţeles noi din toată perioada asta?
Am înţeles la nivel teoretic că ţara nu progresează datorită obiceiurilor dobândite din perioada fostului regim. Unul dintre aceste obiceiuri este corupţia, care se materializează în mici atenţii şi în mită.
De asemenea, mai este practica numirii în funcţii şi în poziţii a unor prieteni sau rude al căror singur avantaj este că cunosc pe cine trebuie, dincolo de competenţele lor.
Am înţeles că trebuie să avem şi să iniţiem afaceri pentru a contribui la creşterea economică a ţării. Pentru asta, avem nevoie de birocraţie cât mai eficientă, de o fiscalitate care să încurajeze, ci nu să împiedice, investiţiile, şi de oameni mai bine pregătiţi pentru piaţa muncii.
După 1989, se dă o mare atenţie intelectualizării populaţiei, iar cine nu mergea la liceu după ce termina şcoala generală, era considerat un elev care nu învăţa. Şcolile profesionale nu erau prea intelectuale, şi deci trebuia să fie abandonate şi ruşinate la modul neoficial de către oameni şi oficial de către Ministerul Educaţiei, primind mai puţină promovare şi mai puţine fonduri.
Apoi vine partea cu ce am înţeles la nivel practic. Am înţeles că trebuie să lăsăm baltă discuţia cu ideologii, doctrine şi programe de guvernare dacă vorbim despre politică. În politică şi în alte domenii, te dai bine pe lângă cine trebuie. PUNCT! Cum suntem astfel siguri că ajung oamenii potriviţi la conducere? Îi votăm noi. A şti pe baza a ce-i votăm, este o discuţie pentru altă zi, iar această zi va fi cândva în viitor şi stă sub semnul confortabil al procrastinării tuturor.
Fantoma acelor vremuri încă bântuie peste noi şi peste raţiunea noastră. Vrem să se ocupe tot statul de bunăstarea noastră, în loc să ne creeze condiţiile birocratico-economico-sociale pe baza cărora să ne descurcăm noi. La fel ca şi înainte de 1989, sectorul de stat este singurul care are angajaţi şi singurul care contează. Cei de la privat, lucrează la patron, iar ei nu se pun. Atunci când Traian Băsescu a spus că sectorul bugetar este ca un om gras de 200 de kile care stă în spatele unui om slab de 50 de kile care este economia reală, a fost criticat. O fi fost el sincer, dar de asemenea era Băsescu, iar Băsescu nu poate fi ascultat şi luat în serios, chiar când spunea sau făcea ceva adevărat.
Am fi înţeles ce spunea fostul preşedinte dacă învăţam la şcoală. Educaţia noastră publică încă nu ne învaţă cum funcţionează o societate. De ce ne-ar învăţa? Poate dacă am şti, s-ar schimba şi clasa politică, pentru că am avea alte aşteptări de la ea şi am mirosi incompetenţa doar din declaraţii.
Sistemul nostru educaţional trebuia să ne facă intelectuali care au cultură civică (deci înţeleg cum funcţionează o societate). Atât la şcoală cât şi la TV, am învăţat că principala prioritate în sistemul educaţional sunt salariile profesorilor. Numai aşa un profesor te face la fel de inutil pentru societate şi este plătit mai bine pentru asta... la standarde europene! Mulţi oameni sunt certaţi cu „pe” înainte de „care” atunci când formează acuzativul. Se spune mai mult „Maşina care am văzut-o” decât „Maşina pe care am văzut-o”. Mai e şi situaţia când mulţi dintre noi mai scriem cu doi „i” în loc de unul. Unii scriu „Nu pot venii diseară” – afirmaţie pe care un oltean, trecând-o la persoana a doua o va înţelege drept „Nu poţi venişi diseară”. Dar ce spun despre olteni? Odată faimoşi că sunt paznicii neobosiţi ai gramaticii limbii române, au început să o stâlcească la fel ca la TV. Asta ca să nu mai spunem despre câţi oameni uită să facă o corelare între un substantiv sau pronume la plural, şi verbul. Exemplu: „Ăia care e la putere”. Atunci când a venit Trenul Regal în Gara din Craiova, scria sus pe un banner: "Bine a-ţi venit!" A-ţi citi cărţile de gramatică din şcoala generală ar putea ajuta la evitarea unor astfel de situaţii, şi a le ura oamenilor un "Bine aţi venit!" corect din punct de vedere gramatical.
Până aici e interesant ce a reuşit sistemul nostru educaţional în procesul de a intelectualiza oamenii. Tinerii şi tinerele trec examenul în masă şi la liceu şi la facultate, au foarte puţine informaţii care să le folosească în câmpul muncii (excepţia fac cei care studiază IT), iar apoi oamenii au foarte puţine informaţii despre cum funcţionează o societate.
Deci, am terminat educaţia, nu ştim cum să vorbim, nu ştim ce să facem să ne angajăm în ce studiaserămn în liceu şi în facultate, nu ştim cum să votăm un politician şi să ne dăm seama dacă ceea ce zice e util sau nu pentru societate, dar noi votăm după promisiuni dincolo de a şti dacă se pot aplica la modul practic.
Cum putem face lucrurile mai bine, astfel încât tinerii să fie mai bine educaţi? PSD-ul are soluţia: lăsăm sistemul aşa cum e, lăsăm materia aşa cum e, lăsăm profesorii aşa cum sunt şi metodele de predare la fel, lăsăm acelaşi interes de a crea o legătură între ce îi învăţăm pe tineri şi ce le foloseşte, dar secretul este să mărim salariile profesorilor odată la 4 ani, şi promitem asta la fiecare campanie electorală.
Aici parcă râd la urmă, şi deci râd mai bine cei care au terminat o şcoală profesională. Ei se angajează în Germania la un service auto sau ca tâmplari, tinichigii şi zidari şi câştigă mai bine decât un medic rezident în România. Iată şi un motiv pentru care Germania o duce mai bine decât România: pune accentul pe munca practică, industrială şi constructivă. Ei construiesc, după cum scria Sadoveanu: „Dumnezeu, neamţului i-a dat şurubul.” Ceva construit, va avea o valoare chiar şi după ce va fi vândut. Un serviciu îşi va pierde valoarea după ce va fi fost prestat, în special dacă este un serviciu neconcretizat din punct de vedere material. Astfel, Germania construieşte şi domină lumea la nivel industrial, în timp ce noi suntem intelectuali care râd în jos la cei care au făcut o şcoală profesională şi deci care nu sunt intelectuali.
Criticăm pilele, dar în funcţie de ele ne angajăm şi obţinem servicii şi favoruri, pentru că la noi asta merge.
La TV învăţăm mai multe decât la şcoală. Apropos de politică, aceasta e tratată ca subiect de tabloid de toate canalele TV, fie de partea fie împotriva guvernului. Un prieten de-al meu îmi zicea că toate posturile TV de ştiri din România sunt nişte tonomate. Are dreptate: unele cântă pro PSD, altele cântă anti PSD şi uită să dea fiecare vreo soluţie utilă la modul practic.
Astfel, nu ştim cum funcţionează o ţară şi ne e greu să vedem consecinţele structurale ale politicilor publice.
Acum, PSD a mărit şi încă va mai mări salariile în sectorul public fără să reglementeze funcţionarea sectorului public. Economia duduie, dar suntem dominaţi de import mai mult decât exportăm şi pe lângă asta, datoria publică creşte. Mai mult, inflaţia creşte.
Maşina are cauciucuri sparte, iar PSD-ul bagă mai multă benzină, iar când maşina nu ajunge foarte departe, PSD-ul măreşte rezervorul şi bagă mai multă benzină, adăugându-i greutate, deoarece cauciucurile sparte vor face faţă.
PSD de asemenea schimbă regulile în justiţie şi vine chiar cu chestiuni care să salveze pe faţă colegii de partid certaţi cu legea. DNA-ul şi justiţia astfel ar fi controlate de guvernanţi cu dosare penale pentru a se descotorosi de ei. PSD-ul de asemenea vine cu geniala idee de a scoate probele ştiinţifice, printre care videoclipurile cu probe video ale unei întâmplări, de sub incidenţa codului penal. Mai mult, Lia Olguţa Vasilescu, în paranteză LOV..., pune un videoclip prin care zice că dacă păţeşte cineva ceva şi tu apari în filmare, procurorii ăia incompetenţi şi poliţiştii, te văd în videoclip trecând prin zonă şi trag concluzia că ar trebui să te pună pe tine ţap ispăşitor, pentru că dacă victima a fost atacată de către un om şi deci poţi fi calificat ca şi om, poliţiştii trag concluzia că eşti vinovatul. Vasăzică Guvernul spune că poliţaii pe care-i plăteşte sunt atât de proşti (nu e cel mai înţelept lucru de făcut, atunci când depinzi de ei ca să nu-ţi invadeze oamenii nervoşi demna instituţie) încât te confundă cu criminalul chiar dacă eşti victima. Aşa vrea Ministrul Muncii să dovedească faptul că degeaba există probe ştiinţifice şi videoclipuri, pentru că oricum degeaba sunt. Aşa că nu avem nevoie să le mai luăm în seamă, şi deci legea le poate omite. La urma urmei, dacă un videoclip arată că 1 din 5 oameni născuţi în ultimii 30 de ani e chinez, iar în videoclip suntem eu, Octavian, Gabriel şi Huo Cha Chun, poliţiştii vor trage concluzia că chinezul e Alex. Asta conform explicaţiilor din videoclip.
Unii dintre noi s-ar întreba ce logică are o lege care scoate necesitatea probelor ştiinţifice. Astfel ai o înregistrare cu un om care încalcă legea, iar tocmai acea înregistrare care îl incriminează, nu mai poate fi folosită. Este oare asta în interesul populaţiei?
Pare mult mai logic de ce au făcut asta în momentul în care există probe video, audio şi tipărite care pot incrimina nişte oameni vinovaţi de masacrul din timpul loviturii de stat din 1989. Unele dintre aceste probe au fost desecretizate, iar altele încă mai urmează a fi desecretizate.
De asemenea, mai sunt şi probele tehnice care i-ar putea incrimina pe cei din Guvern care sunt investigaţi în fapte de corupţie sau de caz penal.
După mişcări asemănătoare, partidul de la Guvernare din Polonia a atras după sine invocarea Articolului 7 al Uniunii Europene, care revocă dreptul de vot al unui stat membru. Singura armă care ne-a scăpat de invocarea Articolului 7 este faptul că am ieşit în stradă. Românii au arătat că nu toţi sunt lipsiţi de spirit civic, şi am impresionat o lume întreagă. Am arătat că Guvernul nu ne reprezintă şi că nu suntem de partea cestuia. Cred însă că nu trebuia să ne odihnim după retragerea OUG 13. Trebuia să cerem anticipate şi un alt Guvern.
Acum, parlamentarii PSD pregătesc o altă lege care mută pragul prejudiciului pentru abuz în serviciu de la aproape 50 000 Euro, ca în anul 2017, la 200 000 Euro. Astfel, se poate fura mai mult. Jurnalistul Lucian Mândruţă afirmă că în urma acestor noi legi, Parlamentul decriminealizează luarea şi darea de mită pentru o altă persoană, şi la fel cu traficul de influenţă. Într-un Parlament în care mulţi aleşi au dosare penale, şi au fost aleşi de către populaţie cu aceste dosare penale, oamenii fac ceea ce e mai confortabil pentru ei.
De asemenea, vor să schimbe şi modul în care sunt numiţi procurorii independenţi şi cei din Direcţia Naţională Anticorupţie, astfel încât să depindă de Guvernul PSD şi să se manifeste după dorinţa Guvernului. Astfel, justiţia nu devine independentă ci politizată. Argumentul unora dintre ei este că justiţia este folosită discreţionar de către preşedinte, sau forţe externe sau „statul paralel” împotriva lor, iar ei sunt garanţii libertăţii României.
Astfel, a-i apăra pe cei care vor să legalizeze decriminalizarea prejudiciului în abuzul în serviciu până la un anume prag, cei care vor să legalizarea decriminalizarea mitei şi traficului de influenţă, cei care vor să cheltuiască mai mulţi bani într-un sistem care produce rezultate slabe este sinonim cu garantarea libertăţii unei ţări suverane.
Aceste schimbări au fost urmărite cu interes de către partenerii noştri străini, în special Statele Unite ale Americii. Departamentul de Stat american a eliberat o declaraţie prin care critică noile legi şi roagă Parlamentul României să nu le voteze.
LOV, a răspuns la Antena 3, că România este un stat independent şi suveran şi nu ar trebui să acceptăm să ni se spună despre ce trebuie să facem. Astfel, se vine cu ideea că din străinătăţuri, vin oameni ca George Soros, miliardarul maghiar cu origini evreieşti care când evreii maghiari din Budapesta erau trimişi în lagărele naziste, se plimba cu hortyştii şi le confisca proprietăţile. Astfel, PSD-ul ne apără pe noi de forţe externe care vor să distrugă ţara. Asta este explicaţia oficială sau mai puţin decât oficială.
Prin urmare, dacă nu suntem de acord cu modul în care PSD-ul distruge această ţară încetul cu încetul, înseamnă că îi susţinem pe străinii care vor să distrugă România.
Au străinii un interes mai puţin prietenos faţă de ţara noastră? Posibil! Aşa este în relaţiile internaţionale. Însă întrebarea este: Cu ce ne foloseşte nouă, cetăţenilor corupţia menţinută? Să nu îţi poţi găsi un loc de muncă decent? Să ai a face cu oameni angajaţi undeva în baza relaţiilor în loc de baza competenţei?
Cei care pleacă din România şi se angajează în străinătate, fac asta datorită salariilor mari în străinătate în comparaţie cu timpul petrecut la muncă, în locul celor 1200 lei plus bonuri de masă din România pentru 8 ore de muncă, însă mai fac asta şi datorită oamenilor cu care lucrează în România şi care îşi găsesc locul în poziţii de conducere fie în instituţii publice, fie în firme, şi au impresia că sunt mai importanţi decât restul, unii dintre ei cu atitudini similare coruptului care consideră că e mai important şi i se cuvine totul.
Democraţia însă funcţionează: cei care aleg, sunt ca cei care-i reprezintă. Iar cei de la Guvern şi Parlament sunt ca cei care i-au votat. Vor să-şi aranjeze lucrurile astfel încât să le fie bine lor şi vor să se păstreze la putere aruncând bani peste bugetari fără a-i face mai eficienţi şi să dea odată la 4 ani ulei de floarea soarelui unor ţărani din sate care pot vota, dar care nu se pot întreţine şi nu au nici infrastructura pentru a comunica eficient cu lumea din jur. Îi menţin în aceeaşi sărăcie din 4 în 4 ani, distrugând generaţii întregi de oameni, şi îi ţin pe alţii în ajutoare sociale în loc să le dea condiţii pentru crearea de locuri de muncă.
Refuză să înţeleagă faptul că prin multe cheltuieli publice, o ţară va sărăci, în special când sectorul privat trebuie să susţină aceste cheltuieli prin taxe şi impozite, lucru care va descuraja investiţiile în ţara noastră şi în sectorul privat unde oricum se munceşte mult şi pe bani puţini. Sub Guvernul PSD, în 2017, România s-a îndatorat cu 10 milioane de Euro în 7 luni, adică 553 Euro pe secundă, iar în viitor, numai prin împrumuturi va putea plăti salariile bugetarilor. Iar o ţară împrumutată e ca o ţară vândută. Poate dudui economia, dar dudie pe datorie iar datoria trebuie plătită în scurt timp.
Asta am reuşit noi după 28 de ani de la Revoluţie. Legiferarea corupţiei este mai pe faţă decât eforturile corupte pe sub mână care au vândut vagoane de aur şi păduri întregi sau resurse naturale şi unităţi industriale pe comisionul dat ministrului sau directorului de unitate, care erau din fostele structuri pseudo-comuniste. Acum au voie să facă aceste lucruri legal, evident dacă legea trece iar noi o lăsăm să treacă nestingherită.
Democraţia în fostul Bloc Estic se face de către oameni din fostele regimuri, iar asta e peste tot. România este încă o ţară admirată în zonă, după cum îmi spun prieteni din Serbia şi Bulgaria, dar asta datorită DNA-ului şi protestatarilor. Ei nu au aşa ceva. Au însă un sprit civic care i-a îndemnat să protesteze în faţa Ambasadei Române în Sofia, Bulgaria în sprijinul vecinilor români. Schimbarea clasei politice însă trebuie să se producă cu oameni care să aibă legături cât mai mici cu fosele structuri pseudo-comuniste, ori democraţia în România se va face într-o formă estetizată cu voturi dar cu tradiţii din fostul regim, neconforme cu democraţia.
În acest caz, democraţia este un exerciţiu de a legitima un regim asemănător cu cel care a căzut în 1989 din punct de vedere democratic şi care menţine o mentalitate similară oarecum.
Care este soluţia? Consider că soluţia este să ne informăm. Atunci ştim de ce protestăm, cum să votăm şi pe cine alegem. De asemenea, consider că trebuie să protestăm, să ne comunicăm punctele de vedere şi să punem presiune. Mulţi dintre noi am obosit să protestăm, iar unii se întreabă ce putem face singuri, deoarece dacă eşti singur, eşti prea mic.
Un proverb african spune că dacă te crezi prea mic pentru a face o diferenţă, înseamnă că nu ai petrecut o noapte cu un ţânţar.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Ilie Gheorghe 1940 - 2018

Cât timp am lucrat la Teatrul Național din Craiova, am avut două spectacole preferate, dintre cele pe care am avut placerea să le vizionez.Primul a fost "O Furtună", în regia lui Silviu Purcărete. Prospero avea în acest spectacol o carismă anume, care-l purta între numeroase stări sufletești, și care acompaniind o puternică prezență scenică cu autoritate a cuvântului, făcea să graviteze în jurul ei atât spectacolul cât și atenția publicului.Al doilea a fost "Iona" după Marin Sorescu. Actorul care îl jucase pe Prospero cu un an înainte, trecea prin alte stări, dar de data asta acaparase tot textul spectacolului. Evident, acaparase și atenția publicului, care urmărea ochii expresivi, forța scenică reținută și un ton paraverbal care transmitea publicului stările sufletești, invitându-l empatic la discursul personajului. Același actor care a vorbit în ritm susținut ca și Prospero, trecând prin toate stările sale sufletești, și care a cărat în spate piesa de decor în fo…

Un alt protest, un alt eșec

Au trecut două săptămâni de la ultimul mare protest la care am fost.

Nu-mi place să am motive pentru a protesta, dar protestul este unealta democratică imediat la îndemână pentru ca cetăţeanul să se opună unei guvernări. Port drapelul în buzunarul de la geaca mea impermeabilă pentru a putea protesta oriunde când se ivește ocazia și când am cu cine. Cand mă înfășor in drapelul albastru, galben și roșu, simt o mândrie și o putere care mă face intangibil din punct de vedere moral, deși fizic mi se poate face orice. Am fost la mai multe proteste decât am numărat, mai ales în anul 2017, iar în 2018 sezonul protestelor a început în forță.  La fel ca și în luna februarie a anului 2017, când protestele împotriva OUG 13 pe 2017, au scos sute de mii de oameni în toată țara, și au dus la abrogarea OUG 13, nu s-a câștigat demisia Guvernului și abandonarea unui plan de guvernare catastrofal care ne va distruge economia. Cum a căzut acel Guvern? L-a doborât nu opoziția populației, un vot de neînc…